Sunt un infinit

Sunt un infinit...
Vreau să fiu universul tău, vreau să fiu prezentă în fiecare clipă din viaţa ta, să fiu acolo, în inima ta, în mintea ta, să fiu în pielea ta...
sunt pretenţioasă şi capricioasă,  niciodată nu sunt pe deplin mulţumită, dar te iubesc...
Îţi iubesc sufletul, iubesc tăcerea ta, şi ador cuvintele pe care nu mi le spui...
Privirile tale sânt atît de pătrunzătoare uneori, încât reuşesc să-mi străbată fiinţa, şi să-mi rănească sufletul... e o durere plăcută, acea durere pe care aş vrea să o simt mereu.
Mâinile tale sunt perfecte... ele au ştiut mereu cum să-mi atingă sufletul, şi cum să mă prindă atunci când era cât pe ce să cad...
Pieptul tău... a fost şi va fi mereu cel mai sigur adăpost pentru capul meu îngîndurat şi greu...
Ochii tăi mă privesc aşa cum nu au mai făcut-o alţii până acum...
Vocea ta mi-a devenit atât de familiară, încât o aud uneori asemeni vocii mele interne, care îmi spune ce trebuie să fac...
Mintea ta... iubesc felul în care gândeşti, iubesc felul în care îţi expui sau ascunzi uneori sentimentele...
Iubesc în tine totul, şi sunt fericită alături de tine... în fiecare zi! nu pe parcursul întregii zile, dar în fiecare zi.
Iar eu... nu sunt perfectă, nu sunt nici prea frumoasă şi nici prea deşteaptă, sunt eu, împlinită doar alături de tine....

Răspunsul

... pentru că m-am schimbat, pentru că am început să realizez cât de importanţi sunt unii oameni pentru mine, şi cât de importantă e însăşi viaţa.

   E un răspuns pentru care nu există neapărat o întrebare.... e un răspuns pe care mi l-am formulat eu, în sinea mea, de ce? nu ştiu încă.

   Acum, lumea mea e altfel, e plină de sens şi înţeles, e plină de perfecţiune şi logică, de ce? pentru că iubesc... iubesc lumea mea şi felul în care e acum, iubesc oamenii care sunt în ea, mă iubesc pe mine aşa cum sunt, şi îl iubesc pe el...

   E ciudat, când dintr-o dată apare cineva în calea ta şi-ţi dă lumea peste cap, te face să te simţi altfel, să simţi tot ce ai simţit pînă acum altfel, mai intens, mai frumos. 

   E ciudat să realizez că tot ce a fost pînă acum nu mai are nici un sens, nici o valoare, şi doar ceea ce trăieşti momentan are un înţeles pentru tine...

   Eu am descoperit cât de frumoasă e lumea privind prin ochii altcuiva, acum privesc lumea prin ochii lui... şi am încredere că lumea pe care o vede el e perfectă... pentru amândoi.

   Nu pot să schimb în mine unele lucruri, nu pot să scap de neajunsurile mele, nu pot să fiu altcineva... şi de aceea sunt fericită!... pentru că asta e fericirea, cănd cineva te iubeşte aşa cum eşti: nebună şi ciudată, veselă şi tristă, nefericită...

   Chiar dacă nu mă înţelegi uneori, chiar dacă sunt ciudată,  iartă-mă şi iubeşte-mă...